Danakil, o oprire obligatorie în Etiopia

Danakil, o oprire obligatorie în Etiopia

E o minunăție locul ăsta.

O depresiune care parcă a adunat tot ce-i mai nepământean. A primit tot felul de nume de alint, mai toate din aceeași zonă stilistică. Gen „poarta spre iad” sau „tărâmul morții”.

S-a strâns aici crème de la crème în materie de locuri de văzut, de peisaje și de aventuri.

Irealul peisaj de la Dallol

Lacuri de sare care schimbă perspective și pe care poți să te plimbi în voie. Vulcani care bolborosesc continuu, luminează în noapte și care scuipă lavă cu scântei. Te scuipă și pe tine cu niște fum și cenușă, dacă nu ești atent.

Ca să nu mai zic de cel mai bizar dintre toate – Dallol, un teren din altă lume cu lacuri verzi și sculpturi galbene și portocalii din sulf și sare. Chiar și când ajungi acolo, la o aruncătură de băț, este greu să crezi că ansamblul ăsta este creat de natură și că nu s-a vărsat pe aici un camion cu plastic lichid de la vreun un producător de jucării.

Dallol, Danakil

Erta Ale, Danakil

Și, deși este unul dintre locurile mai puțin propice vieții, este una dintre atracțiile de top din Etiopia. Sunt tururi regulate către această zonă a țării, iar călătoria aici aduce mai degrabă a expediție.

Temperaturile ajung ușor la 50° C, drumurile sunt aproape inexistente, iar infrastructura turistică lipsește cu desăvârșire. Lucruri care fac aventura mai autentică!

Întindere de pustiu în Danakil, Etiopia

Călătoria în Danakil

Trei zile mi se pare că este durata cea mai bună pentru un tur pe aici – vezi și lacurile de sare, vulcanul și Dallolul. Dar sunt și tururi mai lungi sau mai scurte, în funcție de cât timp ai de petrecut în Etiopia.

Călătoria în Danakil a fost parte unui tur mai cuprinzător prin Etiopia, pus la cale de Gino și o agenție locală – Aman Ethiopia Tours. Aman chiar are o întreagă serie de tururi dedicată acestei zone din țară. Au pus mai multe detalii pe site-ul The Danakil Depression.

Drum cu sare în Danakil

Locuitorii din Danakil

Sunt puține locurile care pot să concureze cu această pustietate copleșitoare. Dar ce este și mai surprinzător este că există viață în Danakil. Zona este locuită de oamenii din grupul etnic Afar. Sunt musulmani care se îndeletnicesc în principiu cu creșterea animalelor sau cu exploatarea sării.

Nu au chiar cea mai bună reputație, li s-a dus vestea că sunt oameni brutali, care nu se bucură când străinii vin pe teritoriile lor.

Stradă din Afdera, Danakil

Lucruri practice

Poți vizita Danakil doar ca parte a unui grup organizat și este musai ca grupul să fie format din minim două mașini 4×4.

Zona este din nou accesibilă, după ce războiul din Tigray s-a încheiat la începutul lui noiembrie 2022. Intrarea spre Danakil se face acum din Semera, și nu din Mekele, cum se întâmpla anterior.

Pregătind mașina pentru Danakil, în Afdera

Deși regiunea are partea ei de povești tragice, cu răpiri și omoruri, acum pare că lucrurile s-au mai calmat. Din 2017 n-au mai împușcat pe nimeni pe acolo. Cel puțin nu turiști. Guvernul etiopian are o puternică prezență militară pe aici și fiecare tur organizat trebuie să călătorească însoțit de o escortă militară.

Am mers într-un grup de 3 mașini

Escortă care pare mai degrabă o formalitate. Băiatul care a venit cu noi era tare firav, cu o pușcă care nu părea deloc funcțională.

Plus că nu a avut prea multe de spus când niște afari haiduci-întreprinzători au blocat drumul cu pietre și au intonat varianta lor de pe aici nu se poate treceee. Fără o taxă, că suntem înțelegători.

Oricum, important este să mergi în cunoștință de cauză. Și să alegi o agenție care să știe cum merge masa, care sunt situațiile care pot apărea și cum să le gestioneze. Negocierile cad în seama lor. Ai noștri pare că s-au priceput.

Casele afarilor în Danakil

Când e bine de vizitat Danakil

Perioada de vizitat pentru Danakil este între noiembrie – martie. Temperaturile ajung pe la 35° – 40° C, temperaturi medii pentru partea asta de lume considerată una dintre cele mai călduroasă din lume. Dallol chiar are cea mai mare temperatură medie înregistrată pe pământ.

Este foarte important să nu subestimezi căldura asta nebună. Vine cu risc de deshidratare severă sau chiar AVC-uri. Și să nu părăsești grupul sau ghizii. Chiar la una dintre postările mele legate de Etiopia îmi comenta o doamnă că un cunoscut își pierduse viața în Danakil.

Dallol poate uneori să pară neprimitor

Infrastructură turistică

Infrastructura turistică nu-i. Drumurile sunt amărâte, sărmanele. Plus că uneori vin acoperite cu diverse elemente, ca nisip sau sare. Dar, cu prețul unor hurducăieli și lovituri de toți pereții, răzbesc Land Cruise-urile să te treacă. Chiar dacă le ia câteva ore bune să o facă. Trebuie să fii pregătit să stai destul de mult în mașină.

Drum cu nisip

Drum cu sare

Și nici hoteluri nu-s. Sau clădiri, în general. Dar și pentru asta există soluții. Ghizii aduc salteluțe din cea mai apropiată localitate. Ba chiar în primul loc unde am dormit am avut și niște paturi de sfori, pe care să punem saltelele.

Hotel în Danakill

La vulcan nu au mai fost, însă am avut niște pereți apărători, din pietre. De ajutor, căci se cam pornise vântul. Și-au venit și niște picături de ploaie.. Nu că ne-ar fi apărat mini-zidurile, dar existau.

Desigur, nici restaurante nu sunt pe aici. Am călătorit cu bucătarul după noi care a făcut o treabă foarte bună cu legumele, pastele și conservele pe care le avea după el.

Aici am petrecut a doua noapte din Danakil

Atracțiile din Danakil

Dallol

Este unic locul ăsta, este clar unul dintre highlight-urile din Danakil. Este unul dintre cel mai joase locuri de pe pământ, situat cu 125m sub nivelul mării. Este o plăcuță care marchează locul. De aici începe și traseul spre cea mai ciudată formă de relief văzută de mine.

Deși nu seamănă cu nimic, l-am comparat cu atât de multe lucruri. Cu omletă, cu popcorn, cu bușteni, cu câmp de gălbenele, cu flori de bumbac, cu un coral pe uscat.

Dallol, Danakil

În realitate este un întins câmp geotermal cu gheizere, lacuri de sulf și izvoare care clocotesc și care sunt incredibil de colorate, în nuanțe stupefiante de verde neon și galben. Este un miros puternic de la sulf, dar nu imposibil de suportat. Noi am avut măști, dar nu le-am folosit prea mult.

Fiecare con de sulf, fiecare fir de apă care bolborosește este fascinant. Și, deși îți pare rău când calci formațiunile astea, nici să stai pe margine parcă nu îți vine.

Este o idee bună să nu ai papuci prea deschiși la culoare

Vizita aici a început dimineața, în jur de ora 08:00, și a durat cam o oră și jumătate. A fost puțin înnorat, iar ghizii ne spuneau că suntem foarte norocoși, în mod normal temperatura ar fi greu de suportat la ora aia.

Piatra care îți spune că ești sub nivelul mării

Vulcanul Erta Ale

Vulcanul nu se lasă nici el mai prejos, se ține bine ancorat pe poziție în liga obiectivelor de top din Danakil. Deși se cutremură mai mereu. Erta Ale este într-o continuă stare de erupție încă din 1976. Iar unul dintre craterele micuțe de aici este capabil să creeze unul dintre puținele lacuri de lavă permanente din lume. Mai sunt astfel de lacuri prin Vanuatu, Nicaragua sau Hawaii.

Erta Ale

A fost primul meu vulcan activ! Și chiar dacă poate că nu făcea cel mai bun spectacol al lui, eu tot am fost impresionată de culori, zgomote și bucățile de lavă pe care le scuipa prin zare.

Am urcat de două ori – seara și dimineața devreme. Noaptea, craterul pe marginea căruia ne oprim pentru poze seamănă leit polei cu Calcifer, focul din Howl’s Moving Castle.

Leit poleit Calcifer

Iar dimineața vulcanul are un aer mistic, cu fum care se târăște în sus, pe pereții craterului.

Ne-am trezit la 05:00 pentru a prinde răsăritul. De la baza unde instalasem campingul este o urcare ușoară, care durează undeva la 30 minute, pe teren accidentat, din rocă vulcanică. Este incredibil ce rămâne în urma bolboroselilor vulcănești.

Cenușă prin care mergi ca prin nisip, bule de lavă încremenită, care se sparg când calci pe ele și care fac zgomot de coajă de ou sau sticlă. E musai să fii atent unde pui piciorul, este foarte ușor să capeți julituri în culoare de lavă.

Erta Ale, dis-de-dimineață

Și de ajutor vor fi și niște măști de protecție, pentru fumul și cenușa care învăluie locul. Plus că este schimbătoare direcția vântului și nu știi niciodată de unde te pândește vreo intoxicație. Plus o frontală. Și asta este de ajutor.

Erta Ale, Danakil

Lacurile de sare

Lacul Asale (sau Karum)

Este spectaculos la apus, când nu îți dai seama prea bine dacă te vei scufunda sau nu în oglinda pe care o creează apa peste sare. A fost una dintre părțile cele mai fun ale călătoriei, când am mers cățărați pe mașină prin peisajul ăsta superb.

Lacul Asale, la apus

Dar și mai interesantă este activitatea afarilor în zonă! Oamenii eliberează blocuri de sare din lac, lovind cu târnăcopul nervurile create natural. Vin pe jos câțiva kilometri, din sat și încep munca după apusul soarelui, când căldura este mai suportabilă. Spun că vând un bloc de sare cu 80$ și scot câteva pe seară.

Blocurile de sare sunt scoase manual, la lumina lanternei

Lacul Afdera

Lacul ăsta este la 102 m sub nivelul mării, iar de aici sarea se extrage parcă mai industrial decât din Asale. A strâns în jurul lui un întreg sat, unde îndeletnicirea principală este legată de sare. Sarea este foarte importantă în Etiopia, fiind folosită pe post de monedă.

Apele verzi ale lacului Afdera se văd de departe, când vii dinspre Addis Ababa. Și se asortează frumos cu portocaliul tractoarelor, despre care nu mi-am dat seama dacă sunt funcționale sau abandonate.

Apele sărate ale lacului Afdera

Gaet’ale Pond

Apa din balta asta micuță are o salinitate de 43%, cu cifra asta câștigând premiul de cel mai cel mai sărat lac din lume. Așa, pentru comparație, Marea Moartă, cea mai faimoasă apă cu sare, este pe 6 în lume.

Apa are o temperatură de 50 °C – 55 °C, dar bolborosește cu gaze toxice și poate fi periculoasă pentru ființe. O admiri de la distanță, nu te scalzi.

Lacul este relativ tânăr, a apărut în urma unui cutremur în 2005.

Gaet’ale Pond

Deși cea mai mare parte din Danakil este pe teritoriul Etiopiei, și vecinele Djibouti și Eritreea se bucură de teritorii din zona asta.

Dacă ai nevoie de alte detalii despre Etiopia sau Danakil, lasă un comentariu și răspund cu drag. Și nu uita să verifici și celelalte articole de pe În Sandale, pentru inspirație și recomandări de călătorii.

Iar dacă ți-au plăcut articolele poți să te abonezi la newsletterul În Sandale, care să te anunțe când apar povești noi pe blog. Totodată, mi-ar plăcea să ne împrietenim și pe Instagram și Facebook.